Treceți la conținutul principal

Mai mult decât cuvinte

Imagine: arhivă proprie


Ați mai auzit de acest nume. Mereu îl puneam la câte o creație de a mea. De azi am decis să ”închid”. De azi aceste cuvinte nu se vor mai scrie.

”Mai mult decât cuvinte” este a doua carte creată de  mine. Prima a fost intitulată ”Volumul Sentimetelor”, o carte de poezii, versuri scrise cu degetele sufletului.(articolul despre ea îl puteți găsi aici). Noua carte nu conține poezii, ci este mai mult o poveste. De asemenea aceasta nu va fi publică, în sensul că nu va fi pusă în vânzare, deoarece nu acesta îi este scopul.

Chiar dacă cel mai mult mi-am semnat poeziile sub numele acestei cărți, ele nu își au rolul principal în carte.

Nu este vorba de drepturi de autor sau alte povești, dar cartea este aproape de final și conține exact doar ceea ce mi-am propus, nimic mai mult. Este o poveste ce marchează între porțile inimii și ale sufletului, o poveste ce înscrie punctele, dar care pierde trofeul.

Probabil acest volum va fi în versiune online sau poate pe hârtie, dar le voi oferii tuturor celor care doresc să citească.

Vreau să mulțumesc tuturor celor care mi-au fost alături de aceste cuvinte, aceste sentimente și celor care au apreciat și plăcut.

Știu că s-a întâmplat să mă mai decid să închei povestea altfel, dar apoi m-am gândit ca să o continui până ce cartea va lua forma pe care am decis-o, cu mult timp în urmă.

Am lucrat la ea destul de mult timp, dar nu timpul acela a contat ci faptul că fiecare cuvânt a fost scris din inimă.

De prea mult timp am umblat pe un drum pe care nu mă primea, ajungând, parcă să fie din ce în ce mai pietros, abia reușind să mai calc pe el. Da. Am continuat să merg fiindcă cineva mi-a fost ca o călăuză și mi-a spus exact pe unde să pășesc, refuzând să creadă că eu am intrat pe acel drum doar pentru a o întâlni.

Nu m-aș putea numi autorul acestei cărți, deoarece ea(călăuza), prin sufletul meu, a scris fiecare cuvânt.

Nu știu dacă eu am privit într-o direcție greșită sau dacă ea a făcut asta. Ce știu este că eu am privit în direcția unde mă puteam vedea și puteam reuși să mă simt eu, să mă simt acasă,  oricare ar fi fost acest loc din univers, numai că acel loc nu poate exista decât în doi.

Așa că țin să mai mulțumesc încă o dată tuturor cititorilor mei, mă înclin în fața voastră pentru că voi sunteți adevărații actori ce au contribuit la continuarea acestei povești. Nu vreau să spun ”din păcate”, dar o să spun că povestea se încheie aici. Blogul va rămâne deschis pentru a mă putea contacta, cei care doresc (sau direct pe adresa de mail: webmib26@yahoo.com-creată inițial pentru acest blog). Despre apariție, voi posta pe pagina oficială de facebook, dar si pe blog, într-un ultim articol, mai multe detalii și cum puteți intra în posesia acesteia.

Vă mulțumesc tuturor!




Comentarii

  1. (sper ca nu o sa te tii de cuvant)... si noi iti multumim pt timpul dedicat in a ne bucura cu postarile tale,si versurile din suflet... si totusi,chiar nu vreau sa scriu aceste randuri in speranta de a ne bucura asa cum faceai mereu !!
    o primavara minunata Alex !!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Muțumesc mult Deea N. pentru susținere. Din păcate cred că așa o să fie. Dar aceste cuvinte veneau din inimă, din inima cuiva, cel mai bine spus, și fără acea inimă, sau fără acea jumătate, ca să spun așa, nu mai au farmec, e ca și cum ai încerca să simți primăvara în timp de iarnă. Daacă aș continua, e ca și cum m-aș minți singur că primăvara mă așteaptă afară, dar de fapt afară să fie doar o iarnă friguroasă. Oricum, mulțumesc mult pentru susținere. Dar dacă chiar ai vrea să mai citești, o să ai șansa să mai citești din cartea pe care tocmai am terminat-o. O să găsești în curând detalii despre aceasta pe blog. Fără costuri. O să fie pentru oricine dorește să citească, o parte dintr-o poveste de ”viață”.

      Ștergere
    2. O primăvară frumoasă și ție.

      Ștergere
  2. Multumesc !!! Chiar mi-ar place sa o citesc...in legatura cu scrisul,te cred,stiu cum e,dar problema e ca depindem prea mult de cei de langa !! O sa iti gasesti candva linistea de a scrie din nou !!
    Toate cele bune !!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Urmareste pe blog si pe pagina de facebook, urmatoarea postare, pentru ca urmatoarea va fi cea a cartii. Iti multumesc pentru incurajare, dar chiar daca imi voi gasi linistea, nu o voi in scris, nu voi mai contiunua cu asta. Poate o sa intelegi atunci cand vei citi cartea. Numai bine! :)

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Momentul în care realizezi ce este dragostea adevărată

Imagine:  www.deviantart.com Dragostea adevărată apare atunci când simți că iubești pe cineva din toata inima ta și indiferent ce ar apărea în calea ta, nu te vei da la o parte pentru ea, adică vei face orice pentru acea iubire, pentru acea persoana care te iubește înapoi. Mulți în ziua de azi se grăbesc a spune lucrul acesta. ” Te iubesc” fără să-și dea seama de conotațiile adevărate ale acestor cuvinte, de adevăratul sens al acestora. Când spui aceste cuvinte, trebuie să le spui din inimă, să le simți în momentul acela, și nu trebuiesc spuse fiindcă așa trebuie, sau fiindcă și celălalt le-a spus.  Mulți spun că se iubesc cu adevărat, dar după un timp ajung să se certe din nimicuri sau pur și simplu să pună altceva mai presus de iubirea lor, iar aceasta să o folosească doar pentru “cazuri de plictiseală”. Mulți ajung să se despartă dupa o perioada în care, spun ei, că s-au iubit necontenit, adevărat, iar apoi se împacă, trăind amândoi cu idea că va fi mai bine, și totul

Pentru că ești tu

Imagine: www.deviantart.com ...pentru că ai îndrăznit să mă faci să visez, pentru că ai îndrăznit să mi te arăți așa cum ești tu cu adevărat, pentru că ai îndrăznit să mă lași să mă pierd în ochi tăi, pentru că ai îndrăznit ca privirea ta să nu poată fi uitată nici dacă m-aș naște de o mie de ori, pentru că ai îndrăznit să-mi scoți inima din piept, ori de câte ori ne vedem, pentru că ai făcut ca atingerea mâinilor tale să o pot simți în orice clipă a vieții mele, pentru că universul nu ar fi fost creat dacă nu aș fi putut să te întălnesc, pentru că mă simt creat a doua oară, într-o viață, lângă tine, pentru că soarele îmi zâmbește doar când ești lângă mine, pentru că stele cad când noi doi ne ținem de mână, pentru că nu există ceva mai dulce, decât zâmbetul tău, pentru că ești de fiecare dată aceași când te întâlnesc, pentru că sufletul tău îmi arată exact ce îți dorești, pentru că ai îndrăznit, îți mulțumesc...

Dacă ar fi să te descriu...

Imagine:  www.deviantart.com De-ai fi acum lângă mine probabil m-aș opri din vorbit, măcar o clipă. Aș sta și te-aș privi fără să clipesc. Apoi m-aș apropia, timid, de tine, aș zâmbi și apoi te-aș cuprinde în brațele mele. Ți-aș zâmbi și ți-aș mângâia chipul tău drag. Dacă ar fi să te descriu....cum te-aș descrie? Nu aș putea să te descriu. Nu aș ști cum! Pentru că atunci când te privesc eu nu te privesc cu ochii, ci cu inima mea și nu aș știi să descriu în cuvinte ce este acolo, în ea, dar aș putea să te fac să te simți așa ca acolo. Daca ar fi să te descriu nu aș folosi cuvinte ca ”frumoasă, uimitoare, strălucitoare”, etc.. Nu aș folosi nici un cuvânt din dicționar pentru că tu nu poți fi descrisă prin cuvinte, pentru că frumusețea ta reprezintă MAI MULT DECÂT CUVINTE, la fel ca acel ”lucru” uimitor ce îl port în suflet pentru tine. ”Vreau să te simt, să te văd, Să te privesc cum îmi zâmbești, Să-mi spui cât de mult tu mă iubești. Să te simt, să te văd, Să te prives